Stresul agravează bolile cronice! Care sunt acestea?

0
71

Conform unor psihanaliști, stresul nu duce la declanșarea unor boli cronice, ci la exacerbarea unor simptome produse de acestea. Se spune că bolile mintale pot agrava bolile cronice, iar stresul cronic și acut provoacă o agravare a bolilor somatice.

Ce boli sunt complicate de stres?

Ulcer gastric și duodenal

Infecția cu bacteria Helicobacter pylori este o cauză a ulcerului gastric și duodenal, a gastritei și duodenitei. Potrivit medicilor, activarea sistemului nervos simpatic poate cauza probleme digestive, respectiv o perturbare a alimentelor din stomac.

Stresul prelungic, acut și cronic, poate cauza o exacerbare a simptomelor de ulcer gastric și duodenal, gastrită și alte boli ale tractului gastrointestinal. Medicii spun că în cazul unor pacienți cu astfel de boli, simptomele se pot agrava din cauza anxietății mari, a sensibilității la stres.

Un rol important în debutul ulcerului este stresul sever. Se spune că atât stresul psihologic cât și anxietatea severă (legate de diferite probleme familiale, financiare sau profesionale) afectează sănătatea. Acestea pot agrava inflamația stomacului. Prin urmare, oamenii care au ulcer gastric trebuie să elimine aceste stări din viața lor, respectiv stările de stres și anxietate.

Pentru ameliorarea simptomelor de ulcer chiar este indicată evitarea situațiilor de stres și reducerea pe cât posibil a stresului dacă stilul de viață este foarte agitat. În astfel de cazuri sunt indicate și tehnici de relaxare, de respirație, anumite activități (precum alergarea, plimbarea în aer liber, alpinismul ușor sau drumețiile).

În caz de ulcer ajută și sucul de varză care are efect vindecător, menține sănătatea intestinelor, previne multe boli din organism. Medicii recomandă sucul de varză deoarece reduce inflamațiile și durerile abdominale, scade riscul de cancer de vezică urinară, previne obezitatea, protejează mucoasa gastrică și are efect calmant.

Astm bronșic

Stresul poate predispune la crize de astm, deci trebuie pe cât posibil evitat. Stresul poate activa sistemul nervos simpatic, asta duce la eliberarea de histamină în sânge și la îngustarea căilor respiratorii.

Experiențele emoționale negative scăpate de sub control pot agrava această boală. Medicii spun că o criză de astm apare imediat după un stres emoțional puternic, după o emoție intensă, după o frică sau un atac de panică. De asemenea, tulburările de anxietate și depresive pot exacerba asmul bronșic. De pildă, anxietatea poate enerva o persoană cu tulburare astmatică și îi poate crea o criză de astm.

Despre atacurile de panică se spune că pot agrava astmul pentru că energia patologică se descarcă pe bronhii. O persoană anxioasă ce are și astm se poate teme de eșec în diferite situații și asta îi poate provoca o criză respiratorie sau de astm.

Citește și:  Vezi ce afecțiuni se manifestă prin durerea de torace și cât de variate sunt acestea

În ceea ce privește depresia, aceasta apare în mod frecvent la pacienții cu astm bronșic. De asemenea, s-a constatat faptul că astmul duce la apariția depresiei și deci ambele probleme de sănătate trebuie tratate. Astmaticul deprimat are nevoie de tratament medical recomandat de medic și de un mediu calm, fără stres și tensiuni nervoase.

Psoriazis

Stresul poate exacerba psoriazisul. Studiile clinice arată că simptomele bolii se agravează din cauza stresului la 40% dintre pacienți. Această boală afectează mai ales mâinile, picioarele și scalpul. Pielea reacționează rău la stres, simptomele se pot intensifica. Boala este cel mai adesea legată de procesul inflamator din piele, care poate cauza modificări ale metabolismului celulelor pielii. Stresul și alți factori de mediu (fumatul, alcoolul, infecțiile cu streptococi, leziunile pielii, medicamentele) pot agrava psoriazisul.

Potrivit unor studii științifice, psoriazisul se dezvoltă mai mult în caz de stres și de suprasolicitare psihologică.

Hipertensiunea arterială

Statisticile arată că aproape un sfert din populația europeană are probleme legate de tensiunea arterială și este sub tratament medicamentos. Mulți oameni suferă de hipertensiune arterială și sunt conștienți de faptul că stresul le face foarte mult rău, le agravează starea. Hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Prin urmare, este vital de a preveni hipertensiunea arterială, de a afla mai multe aspecte despre acest subiect.

Conform studiilor oamenilor de știință, în 70-80% dintre cazurile de hipertensiune arterială pricipalul factor provocator este stresul. Alte cauze ale hipertensiunii arteriale sunt ereditatea, diabetul zaharat, tulburările metabolismului lipidic, fumatul, obezitatea. Simptomele sunt: dureri în piept, durere de cap, amorțeală în corp, tulburări de vedere, dificultăți de respirație, transpirații, durere și furnicături în brațe, umeri, gât, maxilar.

Medicii spun că stresul duce la exacerbarea hipertensiunii arteriale. Starea de vigilență ridicată este strâns legată de stres și poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac. Experiențele stresante din viață duc la hipertensiune arterială și la alte probleme de sănătate.

Există situații în care stresul este foarte mare și hipertensiunea crește, iar terapia medicamentoasă este o necesitate. Pentru a preveni hipertensiunea arterială trebuie de avut grijă la stilul de viață, de evitat stresul, de redus consumul de alimente exagerat de sărate, etc. Hipertensiunea arterială se poate preveni în mod natural, prin alimentație, printr-o dietă echilibrată. De exemplu, consumul de sfeclă roșie reduce hipertensiune arterială, presiunea sângelui, extinde și relaxează vasele de sânge.

Hipertensiunea arterială crește riscul de boli cardiovasculare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.