Amarantul, cunoscut mai degraba sub numele sau popular de stir, este o planta subestimata, o buruiana raspandita atat de mult, incat nu mai prezinta niciun interes.
Putini stiu insa de bogatia sa in ceea ce priveste vitaminele, proteinele si acizii grasi polinesaturati.
Amaranthus, familia din care stirul comun (Amaranthus retrofelxus) face parte, impreuna cu alte specii de stir, are o mare cantitate de specii comestibile, benefice organismului. In plus, pe langa beneficiile pe care le are pentru organism, stirul ajuta si in gradinile organice, aerisind solul.
Amarantul nu se vestejeste usor, fiind o planta rezistenta si valoroasa, insa si productiva, care sufera din pacate din cauza prejudecatilor impuse de oamenii care o considera o planta buna doar pentru animalele domestice.
Valoarea terapeutica si nutritiva a stirului
Amarantul este o planta bogata in vitamine, abundand in vitamina A, B1, B3, B5, B6, B17, K C, E, riboflavina, folat si acid folic, insa contine si minerale: fier, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, zinc magneziu si cupru. Valoarea nutritiva a speciilor de amarant sunt foarte mari, depasind pe alocuri cu in jur de 25% mai multe proteine si lisina decat produsele din porumb sau cereale, avand si mai multa metionina decat soia. Speciile de stir detin cantitati mari de provitamina A – beta caroten – care se dovedeste a fi un compus vital acelora ce se afla in prag de orbire. Ba mai mult, stirul are acizi grasi polinesaturati, dintre care se distinge acidul linoleic.
Exista insa si probleme in ceea ce priveste amarantul, folosirea excesiva a acestuia putand dauna organismului. Acidul oxalic in cantitati mari duce la formarea calculilor renali si inhiba absorbtia zincului si a calciului de organism. Acidul oxalic influenteaza in mod negativ oamenii care sufera de afectiuni ale rinichilor, artrita reumatoida, guta sau polireumatism articular. In plus, nitratii din frunzele stirului se pot transforma in nitriti daca frunzele deja gatite sunt reincalzite.
Stirul este un candidat bun pentru alimente datorita proteinelor si continutului bogat de aminoacizi esentiali. Stirul poate fi folosit si in cure si diete, la fel ca si quinoa si hrisca (spanacul salbatic). Uleiul din seminte de stir si semintele plantei sunt bogate in acizi grasi polinesaturati, insa si in compusi ce au valoare antioxidanta, squalen si stanoli. Acestea au rol esential in tratamentul celor ce sufera de boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala) sau cei cu dislipidemii.
Stirul se gaseste in medicina traditionala ca si astringent nutritiv, tonic, pentru a trata diareea sau ca antihemoragic. Si ceaiul de stir este folosit pentru gargara, in caz de afte sau dureri de gat. In plus, acest ceai poate fi folosit si pentru spalaturi externe la exeme.
Amarantul detine mari cantitati de squalen, un precursor al steroizilor care se obtine de obicei din ficatul de rechin si balena. Squalenul este un antioxidant foarte puternic si ajuta la curatirea organismului si la inlaturarea efectelor negative asupra poluarii mediului inconjurator. In plus, squalenul ajuta la inhibarea vascularizarii tumorilor si a dezvoltarii acestora, ajutand astfel la inhibarea dezvoltarii tumorilor.
Deasemenea, se poate observa o reducere a extinderii metastazei si o oprire a dezvoltarii tumorilor maligne ce apar la plamani, la sani, creier si prostata. In unele cazuri, squalenul a ajutat chiar la eradicarea tumorilor. Aceasta substanta ajuta si la controlul alergiilor, al astmului, diabetului, inflamatiilor si candidozei. Pe deasupra, acesta mai ajuta si la imbunatatirea memoriei si buna functionare a creierului. Uleiul de stir stabilizeaza si membrana celulara, fluidizand-o. In prezent, cercetatorii considera ca squalenul este cel mai bun stimulator imunitar.
Unde se gaseste amarantul?
Stirul se gaseste peste tot in lume, dovezi ale efectelor sale benefice ajungand chiar din epocile antice si pana in prezent. Aztecii considerau stirul o planta a nemuririi, iar in scrierile sanscrite se spune ca acesta este un rege al nemuririi. Grecii au dat stirului numele de amarant – planta ce nu moare. Unele specii de stir sunt folosite de peste 7000 de ani, iar planta in sine este una a viitorului datorita bogatiei sale nutritive. Anticii au folosit stirul in mesele lor, descoperind ca acesta este mult mai hranitor decat cerealele si se poate consuma in ceea ce priveste semintele uscate, frunzele proaspete sau fierturi si salate.
Amarantul este o planta rezistenta, supravietuind in aproape orice fel de clima si sol, astfel ca se dovedeste a fi usor de cultivat. Amaranthus este una dintre putinele specii de planta folosita de oameni atat in Antichitate, cat si in Lumea Veche si Lumea Noua, insa si in Asia.
Stirul este insa considerat, in popor, o planta utilizata pentru hrana porcilor si a saracilor. Incetul cu incetul insa, descoperirile stiintifice arata ca aceasta este o planta a viitorului. Recolta de stir este de 10 tone de planta verde la hectar, iar fiecare recoltare ar avea loc la 30-40 de zile. Mai mult de 50 de tari cultiva in prezent amarantul ca si resursa alimentara in cantitati insemnate. Pe continentul Africii, stirul aduce un aport de 25% din proteinele necesare omului.
De la amarant se consuma semintele si partea verde frageda. Din frunzele tinere se face de obicei salata sau tocanita, insa se poate folosi si la ciorbe. Semintele pot fi consumate prajite, sub forma de ulei sau faina. Faina de stir nu contine gluten si poate fi folosita la paine sau prajituri sau amestecata cu alte tipuri de faina. Specia Amaranthus blitum este consumat in Grecia sub numele de vleeta.
In Mexic, stirul este folosit in prepararea bauturii „alegria”, iar semintele sale sunt folosite in prepararea bauturii „atole”. Si in Ecuador este folosit stirul, acesta fiind fiert si amestecat cu romul aquardiente pentru a se obtine o bautura ce regleaza ciclul menstrual si care purifica sangele. Si in Asia, cu precadere in India, Taiwan, Hong Kong si China, este consumat stirul.
Amarantul da dovada de vitalitate, aparand in mai toate tipurile de mediu. Planta produce un mare numar de seminte care germineaza destul de repede, productivitatea sa fiind una foarte mare, si existand posibilitatea de mai multe recolte pe an. Stirul ar putea deci reveni in atentia lumii, daca nu pentru capacitatea sa crescuta de a se inmulti, datorita bogatiei sale minerale si vitaminizante, insa si datorita efectelor sale benefice asupra organismului. Stirul nu este deci doar hrana pentru animale.
interesant