Arpagicul (Allium Schoenoprasum) este cel mai mic din specia cepelor comestibile. Acesta este o planta perena comuna care se gaseste in magazine si piete sau in gradini.
Planta perena formeaza un bulb si creste pana la inaltimi de 50 cm. Bulbii mici cresc in ciorchine dense de la radacina, iar florile au o culoare mov pal in forma de stea cu sase petale, formand inflorescente dense. Semintele se gasesc in capsule cu trei valve ce matureaza vara. Planta infloreste din aprilie in mai si in iunie.
Arpagicul este crescut in special pentru frunze si este folosit in gastronomie ca mirodenie, avand un gust mai aromat decat alte specii de ceapa. Frunzele de arpagic sunt folosite in mancaruri traditionale frantuzesti si suedeze, printre altele. Planta indeparteaza insectele nedorite si sucul sau poate fi folosit ca insecticid si tratament in infectiile fungale si scabie.
Ceapa mica este utilizata si datorita proprietatilor sale medicinale
Arpagicul se aseamana usturoiului in intrebuintarile naturiste, avand efect ceva mai slab decat acesta. Acesta contine sulfide si sulfoxide, avand un efect benefic asupra sistemului circulator. In plus, acesta este un stimulent minor, diuretic si antiseptic. Aceasta planta este folosita in cantitati mici, nefiind niciodata utilizat la felul principal. Are si efecte negative intalnite rar, printre care se afla problemele digestive.
Arpagicul este bogat in vitamina A si C, contine urme de sulfuri si este bogat in calciu si fier. Se cultiva atat ca planta in gastronomie cat si ca ornament, florile sale movii fiind utilizate drept ornament in buchete uscate.