Arborele de scortisoara de Ceylon se cultiva numai in Sri Lanka si este considerat a fi premergatorul scortisoarei din alte zone ale lumii. „Adevarata scortisoara” apartine familiei lauraceelor specifice Sri Lankai, iar scoarta sa interioara este utilizata in prepararea scortisoarei cu gust dulce.
Micul copac cu frunze vesnice numit in mod stiintific Cinnamomum Verum mai poarta si denumirea de scortisoara de Ceylon, imprumutand numele vechi al statului Sri Lanka.
Copacii de scortisoara ating lungimi de maxim 15 metri, cu frunze ovale lungi de 7-18 cm. Florile arborelui sunt aranjate in paniculi si au o culoare verzuie cu un miros specific. Fructul produs de arborele de scortisoara de Ceylon are culoarea purpurie si contine o singura samanta.
Savoarea specifica scortisoarei vine din uleiul esential aromatic din compozitia sa, care se prepara prin sfaramarea scoartei copacului in apa de mare distilata. Gustul aromatic si mirosul specific al scortisoarei galben-aurii vin de la aldehidul cinamic care, in timp, schimba culoarea pudrei de scortisoara in nuante intunecate si rasinoase.
Scortisoara de Ceylon este utilizata in general drept mirodenie. Se foloseste ca si condiment in ciocolata mexicana, gastronomia din Orientul Mijlociu si in prepararea dulciurilor. Compusul eugenol se gaseste in uleiul esential de scortisoara si are proprietati antivirale in vitro, in special impotriva herpesului genital. In plus, scortisoara imbunatateste nivelul glucozei si lipidelor bolnavilor de diabet zaharat de tip II.
Arborele de scortisoara de Ceylon poate duce si la folosirea sa ca si repelent de insecte, desi acest lucru ramane netestat. Uleiul de frunze de scortisoara este utilizat pentru uciderea larvelor de tantari.
