Caisul (Prunus armeniaca) este un arbore originar din vestul Asiei, cunoscut si sub numele de magdalan, tinghirel, zarzar, tenghere. Face parte din ordinul Rosales si familia Rosaceae.
Arborele poate ajunge la inaltimea de 10 m si este verde pe toata perioada lunilor de vara. In tara noastra, acest pom este foarte raspandit, el fiind adus din Asia in Europa de catre arabi si romani, inca de la inceputul erei noastre. Fructele arborelui sunt zemoase, de culoare galbena si usor rosiatica.
Ce contine caisa?
- Fructul contine o cantitate mare de vitamina A (cca. 45%).
- Are zaharuri (glucoza 10%), vitamina B, vitamina C si PP.
- Minerale si oligoelemente: fier, magneziu, potasiu, calciu, mangan, sulf, brom, cobalt.
- Proteine si lipide in cantitati mai mici.
Proprietati si mod de folosire in tratarea unor afectiuni
- Caisa este un fruct cu valoare energetica mare, foarte nutritiv si digestibil.
- Fructele pot fi consumate ca aperitiv sau sub forma de sucuri, bauturi racoritoare.
- Folosite in stare proaspata, fructele au proprietati astringente, sunt antidiuretice.
- In stare uscata fructele sunt laxative.
- Datorita continutului mare de vitamine si minerale, caisa este utilizata cu succes pentru combaterea anemiei si regenerarea tesuturilor, precum si la echilibrarea sistemului nervos. Fructele proaspete maresc numarul de globule rosii.
- Fructele sunt recomandate persoanelor aflate in convalescenta, batranilor, bolnavilor de oase si copiilor cu intarzieri de crestere. Caisele ajuta la formarea si refacerea oaselor.
- Sunt recomandate in stari depresive, in astenie fizica sau intelectuala.
- Zgomotul si vajaiturile in urechi sunt tratate cu ulei de samburi de caise. O bucatica de vata imbibata cu ulei se introduce usor in ureche, spre canalul auditiv .
- Compoturile, sucurile, cat si fructele proaspete au efect bun in combaterea starilor de nervozitate si insomnie.
- Sucul de caise este un bun tonifiant al pielii, de aceea este folosit foarte mult in cosmetica.
- Dermatita se trateaza cu ajutorul coajei de caisa.
- Tusea si astmul se amelioreaza cu sambure de caisa, insa numai la recomandarea medicului. In cantitati prea mari, samburii devin toxici pentru organism, deoarece contin acid cianhidric.
Caisul se cultiva mai ales in zonele calduroase, fructele sale foarte gustoase se consuma crude sau uscate, sub forma de gemuri, dulceturi, sucuri sau compoturi.
