Calotropis procera este un arbust inalt de cel mult 5 m care creste in Palestina, Israel, Asia de Vest, Indochina si Africa de Nord. De asemenea a fost introdus si in Australia, Indiile de Vest si America Centrala. Face parte din familia Asclepiadaceae, genul Calotropis.
Acest arbust mereu verde are scoarta foarte interesanta, apare in relief. Frunzele sunt mari, gri-vernil, opuse, sesile, usor pufoase, in forma de inima la baza, pot avea lungimea de pana la 30 cm. In lunile secetoase arbustul are frunzisul rar. Florile sunt scurte grupate in buchete, au partea exterioara alba sau crem, iar partea interiora roz sau mov. Fiecare floare poate avea lungimea de cel mult 2,5 cm, produce mult nectar si emana un parfum placut. Semintele sunt oval-ascutite, au colorit maroniu. Florile sunt polenizate in special de albine, dar si de alte insecte.
Fructele arbustului sunt cunoscute in Palestina drept merele Sadomei, sau merele din orasul pacatului. Ele cresc in grupuri de trei sau patru si se aseamana cu merele sau portocalele. Au coaja vernil, contin o cantitate mare de latex, pe masura ce se dezvolta isi maresc volumul si devin gri. Pot avea lungimea de 15 cm si latimea de 7,5 cm. Pulpa fructelor este moale, coaja este subtire si contine fibre, iar semintele sunt puternic otravitoare.
Arbustul Calotropis procera este cunoscut inca din Antichitate. Fructele sale nu sunt comestibile, semintele sunt toxice, la fel si frunzele arbustului. Acestea din urma contin rezina, calotoxina, uscharina, calotropina si un acid galben cu gust amar. Desi planta este periculoasa daca este ingerata in doze mari, oamenii au gasit modul cum sa o foloseasca pentru proprietatile ei in scopuri medicinale. In India se obtin medicamente din scoarta, frunzele, florile, tulpinile si latexul fructelor.
Lemnul se foloseste la producerea celulozei si hartiei, fibrele la realizarea de franghii, corzi, plase de pescuit, saci de iuta, hamace. Florile se folosesc la realizarea unor coroane care sunt purtate la gat in Insula Hawaii, impodobesc templele in India, iar in Cambodgia sunt considerate un simbol al mortii, se pun pe sarcofage sau se decoreaza casa unde a stat cel care a decedat.
Latexul din fructe contine o enzima bacteriolitica, specialistii in fitochimie au ajuns la concluzia ca fructul contine o enzima ce are efect proteolitic mai bun decat bromelina si papaina. Extractul din Calotropis procera are proprietati anticoagulante si fibrinolitice puternice. De asemenea specialistii in medicina au realizat o serie de studii si au concluzionat ca extractul alcoolic din radacina si frunzele arbustului este anticancerigen pentru carcinomul epidermin uman al nasofaringelui.
Extractele din partile componente ale arbustului sunt apreciate si pentru efectele diuretice. Pe de alta parte au actiune usor depresiva, de stimulare a contractiilor inimii si miocardului. Daca se consuma in doze mari si timp indelungat creeaza stari de greata, varsaturi, diaree, poate da dureri mari de cap, leucoree si incontinenta urinara. Colotropina din frunzele plantei este o enzima foarte periculoasa, este de 15 ori mai otravitoare decat strichnina.
In medicina se foloseau extractele din frunze pentru calmarea durerilor de stomac, stimularea apetitului, tratamentul astmului si al ranilor. In prezent se folosesc produsele ayurvedice doar pentru uz extern pentru calmarea durerilor de articulatii si muschi.
