Cretisoara este o planta perena erbacee care creste in regiunile umede, pe pajistile montane (la altitudini de 1300-2500 m) sau in locuri deschise joase in apropierea izvoarelor sau a cursurilor de apa, la marginea padurilor si a drumurilor, din Europa si Asia de Vest. In popor este cunoscuta si cu numele de mantia-doamnei, umbra-muntelui, pleasca sau faina-de-in.
Numele de mantia-doamnei se refera la forma interesanta a frunzelor, care aminteste de mantia Maicii Domnului. Ca specie cretisoara are denumirea stiintifica de Alchemilla xanthochlora si apartine de familia Rosaceae.
Are radacina de forma unui rizom lung si gros, tulpina florala mai mult sau mai putin dreapta, subtire si acoperita cu perisori. Frunzele sunt mari, lobate, in forma de potcoava, pliate de-a lungul nervurilor, partial cu pufisori, dar cu marginile dintate. Frunzele bazale au petiol lung (de 5-20 cm) si formeaza o rozeta chiar in punctul unde se termina radacina.
Frunzele care apar de-a lungul tulpinei sunt mici si pot prezenta sau nu petiol scurt. Florile sunt mici, bisexuate si in nuante de culori galbene-verzui, grupate in inflorescente rare, care apar in varfurile ramurelor tulpinei. Planta creste inalta de pana la 40 cm si infloreste de la sfarsitul primaverii si pana la inceputul toamnei.
Cretisoara poate fi cultivata in gradini, in aer liber, pe langa tulpina pomilor fructiferi, in sol fertil ce are un continut bogat de nutrienti sau in sol argilos, insa mereu in locuri partial umbrite. Inmultirea plantei se face prin seminte.
Cretisoara este considerata o planta medicinala, de la ea se recolteaza frunzele fragede in lunile de primavara, dar si florile in perioada de inflorire, intotdeauna in zorii zilei dupa ce roua de dimineata s-a evaporat.
Planta este apreciata pentru proprietatile sale vindecatoare, antiinflamatorii, astringente, antiseptice si antidiareice, datorita continutului de substante saponine, amare, flavonoide, de lecitina, fitosteroli, acid stearic, acid salicilic, acid linoleic, calciu, potasiu, magneziu, siliciu si fier. Este folosita in tratamentul afectiunilor la femei, in ameliorarea sangerarilor menstruale prea mari sau in calmarea crampelor abdominale.
In medicina populara planta este utilizata in preparate (ex. infuzie, decoct sau tinctura) pentru tratamentul bolilor ginecologice. Planta este bogata in tanin de aceea are proprietati astringente asupra mucoasei tesuturilor din corp. De asemenea ajuta in cazuri de anemie, afectiuni gastro-intestinale, guturai, inflamatii abdominale, menstruatii dureroase, stari nervoase, probleme care apar la menopauza.
Genul Alchemilla cuprinde o varietate de 50 de specii din care mai importante sunt Alchemilla alpina, Alchemilla vulgaris si Alchemilla pentaphyllea. Toate sunt apreciate pentru efectele benefice asupra organismului si sunt folosite ca plante medicinale.
 sau in locuri deschise joase in apropierea izvoarelor sau a cursurilor de apa, la marginea padurilor si a drumurilor, din Europa si Asia de Vest.){kind=link}