Insuficiența cardiacă apare când inima nu mai poate asigura un debit sanguin adecvat necesităților metabolice ale țesuturilor. Disfuncția sistolică sau diastolică care apare la ventriculul stâng produce insuficiența cardiacă. O astfel de disfuncție se produce înainte de simptomele caracteristice acestei stări patologice a inimii și poate fi descoperită prin ecocardiografie.
În infarctul miocardic acut sau cardiopatia ischemică poate avea loc o scădere a numărului de fibre miocardice și astfel scade capacitatea lor de contracție. Acest lucru duce la diminuarea capacității de golire a ventriculului stâng și la creșterea volumului de sânge rezidual. Astfel se produce disfuncția sistolică ventriculară stângă.
În ceea ce privește disfuncția diastolică a ventriculilor este vorba despre umplerea incompletă a ventriculilor și de scăderea capacității de distensie a acestora. Astfel apare o hipertrofie a pereților cardiaci, o infiltrare a miocardului, o alterare a relației presiune/volum din ventriculi. Insuficiența cardiacă apare mai ales din cauza cardiopatiei ischemice sau a infarctului miocardic. Alți factori de risc sunt obezitatea, hipertensiunea arterială, creșterea nivelului de colesterol și diabetul zaharat.
Cauzele insuficienței cardiace
Bolile miocardului pot duce la insuficiență cadiacă. Astfel de boli sunt: cargiomiopatiile, miocarditele, cardiopatia ischemică. Valvulopatiile sunt alte cauze ale insuficienței cardiace. Dintre astfel de boli care opun rezistență sângelui fac parte: hipertensiunea arterială sistemică, hipertensiunea arterială pulmonară, stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă. Umplerea ventriculară poate fi perturbată de stenoza tricuspidiană, cardiomiopatiile restrictive, stenoza mitrală, pericardita și mixoamele atriale.
Alte boli sau factori ce pot duce la insuficiență cardiacă sunt: anemia severă, fistulele arteriovenoase, sarcina, cardiopatiile congenitale, emboliile pulmonare, tireotoxicoza, miocarditele, endocardita infecțioasă, infarctul miocardic acut, efortul fizic exagerat. În funcție de cauza insuficienței cardiace, severitatea bolii și afecțiunile asociate se stabilește un tratament individualizat pentru fiecare pacient.
Pentru evaluarea bolii trebuie evaluat istoricul medical al pacientului, trebuie aflat dacă acesta suferă de diabet zaharat, de hipertensiune arterială. De asemenea este importantă vârsta pacientului și dacă face abuz de alcool. Insufiența cardiacă se definește prin dispnee paroxistică nocturnă, raluri, reflux hepatojugular. De asemenea apare edem pulmonar, pierdere în greutate, tuse nocturnă, dispnee de efort, revărsat pleural, hepatomegalie, edem retromaleolar bilateral.
Simptomele insuficienței cardiace sunt de edem la examinare, dispnee de efort, ortopnee, turgescența venei jugulare, tahicardie, raluri, galop ventricular. Pentru evaluarea acestei stări patologice se face radiografia toracică, electrocardiograma, ecocardiografia transtoracică, electrocardiografia Holter, analize de laborator (de sânge), coronarografia, biopsia miocardică.
Pentru tratamentul terapeutic în cazul insuficienței cardiace se recurge la următoarele metode: se urmează o dietă cu puțină sare, se face repaus fizic și emoțional pentru a reduce efortul făcut de inimă, se administrează medicamente diuretice pentru a menține sub control retenția hidrosalină, se utilizează medicamente vasodilatatoare pentru reducerea presiunilor de umplere și creșterea debitului sistolic, se aplică un tratament etiologic și în cazuri grave se face un transplant cardiac.
” width=”20″ height=”20″>
