Ficatul slăbește cu timpul deși nu ne dăm seama de asta, chiar dacă nu apar simptome clare. Când acumularea de toxine devine prea mare în organism, mai ales în ficat, simptomele de boală încep să se manifeste și trebuie de mers la medic. În acest fel se poate afla ce problemă de sănătate există, care produce inflamația cronică ori stagnarea ficatului.
Toxinele sunt peste tot, în alimente, apa pe care o bem, mediul în care trăim, etc. Toxinele sunt create și de procesele interne ale corpului, de inflamație. Organismul produce o mulțime de deșeuri oxidate de la sine, ceea ce crește riscul de oboseală hepatică și acumulare de toxine în ficat, care nu pot fi eliminate fără probleme la timp.
Ficatul este afectat de toxine, dar și de acumulările de grăsime, excesul de zahăr, dietele nesănătoase, infecțiile din organism (cu bacterii, paraziți, virusuri). Toate acestea fac ficatul să devină lent, să stagneze.
Analizele de sânge pentru enzimele hepatice
Pentru a depista dificultățile de funcționare a ficatului se fac anumite analize, respectiv determinarea transaminazelor sau testul ALT. Acesta este un test de sânge, se recoltează sânge pe nemâncate. Cu ajutorul lui se pot diagnostica bolile hepatice. Transaminazele sunt enzime secretate de ficat care au rol în descompunerea proteinelor din bolul alimentar. Dacă acestea sunt mai numeroase în sânge, nu este bine; acesta este un semn de afectare a ficatului.
Dacă numărul de transaminaze este mic, asta arată că există o carență de vitamina B. Potrivit medicilor transaminazele scăzute sunt și un semn de boli de rinichi sau ciroză hepatică avansată.
Un număr prea mare de transaminaze apare în cazul unor afecțiuni și boli grave precum:
- Hepatită
- Ficat gras, anemie
- Tulburări ale circulației sângelui (deficitară în ficat)
- Diabet, pancreatită
- Ciroză hepatică
- Efort fizic prelungit.
Anumite medicamente, precum antidepresivele și paracetamolul, pot duce la creșterea transaminazelor. În cazul în care analizele sunt îngrijorătoare, medicul recomandă și ecografii abdominale.
Care sunt simptomele unor tulburări hepatice?
Principalele semne care indică o stagnare a ficatului, sau probleme hepatice, sunt:
- Stare de rău, slăbiciune, indigestie, flatulență, balonare
- Aciditate mare la stomac
- Stare de oboseală accentuată
- Schimbări de dispoziție, iritabilitate, furie, depresie, nerăbdare, anxietate
- Tuse și infecție a gâtului
- Sensibilitate la sinusuri
- Aspect nesănătos al pielii, acnee, psoriazis.
Femeile pot avea simptome accentuate de sindrom premenstrual, polifibrom chistic, menstruație neregulată sau flux menstrual abundent.
Alte semne clare ale bolilor hepatice sunt:
- Durere în partea dreaptă a abdomenului
- Gust neplăcut în gură
- Stare de rău la consumul de anumite alimente (ex. prăjeli, grăsimi)
- Dificultate în digerarea grăsimilor.
Detoxifierea ficatului este un pas spre sănătate. Nutriționiștii recomandă o serie de alimente pentru detoxifierea ficatului și îmbunătățirea metabolismului, cum ar fi:
- Legume crucifere (varză, conopidă crudă)
- Ceapa pentru că are alicină, quercetină, compuși vegetali cu acțiune antiinflamatorie și detoxifiantă
- Usturoiul îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului, are seleniu care protejează ficatul și ajută la metabolismul aerob al sângelui, ajutând și la eliminarea toxinelor
- Fibre alimentare solubile în apă cum sunt fulgii de ovăz (au vitamina B, cresc metabolismul), ciupercile (au polizaharide, apă ce pot reduce inflamația ficatului)
- Fitoestrogeni precum izoflavone, care au și efecte antiinflamatoare, edamame ori soia verde.
Aceste alimente hrănesc și curăță ficatul, împiedică organismul să acumuleze toxine.
Rădăcina de cicoare ajută la detoxifierea ficatului și reducerea colesterolului din sânge.
Dacă bila devine leneșă este afectată digestia
Dacă se produce prea puțină bilă apar multe consecințe: este afectată digestia, nu sunt activate enzimele, corpul va absorbi mai puțini nutrienți, se va reduce producția de hormoni, ceea ce va produce tulburări hormonale și alte probleme de sănătate. Asta poate duce la o creștere în greutate, la obezitate.
Bila ajută la emulsionarea moleculelor de grăsime și astfel corpul va absorbi mai multe vitamine. Unele dintre vitamine sunt solubile în grăsimi, ca de exemplu: A, D, E, K.
Din cauza stagnării ficatului și a inflamației cronice a acestuia apare un nivel crescut de cortizol. Acesta face ca organismul să rețină apa și grăsimea, ceea ce este o cauză a creșterii în greutate.
Excesul de cortizol afectează negativ glandele suprarenale și duce la dezvoltarea unei probleme de sănătate, numită oboseală suprarenală. La rândul ei, oboseala suprarenală va cauza probleme ale glandei tiroide, depresie, anxietate, dezechilibre hormonale.
Stresul și traumele fac glandele suprarenale să producă cortizol. Cei care suferă de stres cronic au un risc mai ridicat să sufere de oboseală suprarenală.
De asemenea, obiceiurile proaste de somn pot afecta negativ sănătatea ficatului. Lipsa de somn poate duce la probleme de sănătate, boli hepatice, boli cronice. Medicii recomandă 7 ore de somn, începând de la orele 22:00. În acest fel glandele suprarenale și ficatul se odihnesc, iar dimineața organismul este mai odihnit și are mai multă energie.
Oamenii care dorm foarte puțin au o stare permanentă de oboseală, sunt somnoroși, iar asta poate duce la stagnarea ficatului, la oboseala rinichilor și probleme inflamatorii. Stagnarea ficatului face ca vitaminele B să fie mai puțin eficiente; acestea fiind stocate și eliberate de ficat.
