Tataisul este o planta folosita in vremuri de demult la alungarea purecilor si a altor insecte din locuinte si diferite incaperi. Astfel oamenii culegeau radacina acestei plante si ii dadeau foc, iar fumul emanat era imprastiat in toate colturile camerei respective pentru a dezinfecta acel loc.
Tataisul este cunoscut si sub numele de tataisa, tataisi sau punga-babei. Face parte din familia Asteraceae sau Asteracee si are denumirea stiintifica de Pulicaria dysenterica. Este o planta perena care creste in regiunile umede, in apropierea mlastinilor, pe pajistile umede, de-a lungul malurilor cursurilor de apa, pe langa iazurile si lacurile din Europa si nordul Africii, ajungand la altitudini de cel mult 800 m.
Are radacina oblica, tulpina ramificata, de-a lungul ei sunt distribuite alternativ frunzele verzi, sesile, alungite si lanceolate, cu suprafata aspra la atingere si marginile ondulate si fin zimtate. Florile sunt galbene-aurii, mari, rotunde, cu diametru si de 3 cm, iar fructele sunt de forma unor achene alungite.
Perioada de inflorire este din luna iulie pana la sfarsitul lunii septembrie, iar planta in general emana un miros de menta. Polenizarea florilor se face de catre albine, bondari si fluturi. Planta prefera solurile bogate si umede, si creste mai ales in Anglia.
Toamna, semintele plantei sunt imprastiate de vant si astfel ajung pe pamant in alte locuri unde se pot dezvolta, dar inmultirea ei se poate face si prin rizomi si in orice perioada a anului.
Aceasta planta este folosita si in scop terapeutic, de la ea se culeg florile si partea ei aeriana care au proprietati antiinflamatorii, astrigente si antidiareice. Avand in vedere aceste proprietati este clar ca planta este un bun remediu diuretic si un medicament impotriva diareei si dizenteriei.